departe

Saturday August 25, 2007 - 10:05pm

in noaptea asta ploaia ma spala de pacate si-mi duce cu ea toate dorintele .. departe.. departe de mine.Intrebarile imi sunt acum certitudini iar chemarile au amutit.

OM

Cum au murit geniile

Entry for October 23, 2007

In lumina obscura a unei lampi de birou "geniul" isi framanta mintea cu tot felul de intrebari.De mai bine de o luna se hotarase sa scrie un roman, dar pe foaia alba din fata lui nu se putea zari decat titlul mare, cu litere labartate , parca strambandu-se la el, ironizandu-i neputinta.
"Si totusi eu am sa scriu un roman" spuse geniul ridicandu-se de la masa, invartindu-se nervos prin camera, cautand parca sa culeaga de pe tapetul inflorat , idei.Si ideile i se refuzau iar. Dar "geniul" era perseverent. "Am sa-l incep maine.Da, maine.. sigur!Azi ma doare capul. Ma duc sa-mi pregatesc o cafea. Sunt sigur ca maine imi va veni inspiratia. Voi scrie 10 pagini, ba nu.. 100!! " Si parasi camera cu pasi apasati, sub fruntea-i acoperita de par cret, asemeni gandurilor lui incalcite, ideile nasteau sute si sute de intamplari care de care mai fantastice.
Trecusera inca doua saptamani.Geniul la masa de lucru astepta ca de obicei inspiratia divina care intarzia sa apara.Nu-si dorea decat o idee, o idee geniala, de care cum s-ar mai fi agatat! Ar fi scris un roman cum nici Balzac nu a scris. Dar ce.. el era Balzac? El era un "geniu".Doar asa-i spuneau mereu parintii, prietenii, iar bunica nu obisnuia sa-i spuna "micul meu geniu?" Nu putea sa-i dezamageasca. Maine, da maine va scrie un roman.Si ce bucurie atunci!! Toti se vor inghesui la libraria din coltul strazii, unde- o Doamne ce imagine!! - cartea lui, in mii de exemplare .. va triumfa! Va reusi! Ii mai trebuie doar timp.Iar timpul la un geniu nu are importanta.Si astfel, mai trecura alte saptamani, luni, ani.. il puteai vedea mereu asteptand la masa lui de lucru.. ce astepta? Inspiratia, bineinteles.Doar asta a facut mereu.Pana intr-o zi ,cand..
Sa fi fost o zi de iarna, o zi friguroasa cu ger de crapau pietrele..cand sunetul soneriei tulbura linistea "geniului".Deschise usa cu gesturi de om obosit, si nu mica ii fu mirarea cand zari in prag o faptura firava si parca ireala.
"Cine esti?" "Cine sunt eu?Glumesti poate.Doar ma cunosti.Nu-mi pronunti mereu numele?" "Nu inteleg". "Nu intelegi?? Sunt MAINE.Si am venit sa-mi dai ce mi-ai promis.Sa stii ca nu te-as fi deranjat daca nu m-ai fi facut sa te astept atata! Mi-ai promis un roman, ba nu!! Sute de romane!!Hai,nu mi le dai?!"
Geniul ramase cu gura cascata,tinand in mana stiloul, cu ochelarii cazuti pe nas.Sub parul cret, ideile incepura sa se coaca, sa devina rumene,numai bune de pus pe hartie.Dar era prea tarziu. Ziua de maine il lua cu ea intr-o lume in care nu mai erau genii, ci doar oameni simpli care-si purtau ideile la vedere intr-o sticla legata la gat astfel incat sa le aiba mereu la indemana.
In casa ramasa pustie, intr-o camera intunecoasa, pe un birou din lemn de brad, statea o coala de hartie ingalbenita pe care se lafaia un titlu cu litere uracioase, ironice, razand parca..
Si asa au murit geniile.

Sa vorbim azi despre feiricire

Thursday March 8, 2007 - 02:21pm

Ce e fericirea?Pentru unii este un scop,un tzel, sau o promisiune.. mereu departe.. mereu in cautarea ei.. Se masoara in pasi drumul pana la ea.. ups ,uite ca drumul e tot mai lung, e nesfarsit chiar as putea spune, e la fel ca zarea , e la fel ca Fata Morgana, tot mai greu de atins..Cand de fapt fericirea e o stare de spirit, e un puf de papadie care daca il prinzi ai vrea sa nu-i mai dai drumul, caci simti cum soarele se cuibareste in suflet si iti da aripi sa ajungi cat de sus ti-ai dori.Iar de acolo de sus totul ti se pare mai frumos,ai putea crede chiar ca Paradisul e aici pe Pamant.De ce ai nevoie pentru a fi fericit? Acum..aici, in aceasta clipa?Iti vei da seama ca de nimic.. ci doar de tine insuti..si atunci vei descoperi ca viata e un dar si te vei bucura de ea! Nu ai nevoie de nimeni ca sa fii fericit, in schimb poti imparti bucuria cu el/ea ,nimeni nu ti-o implanteaza si nimeni nu ti-o poate lua,restul nu e decat dependenta... asa ca fii liber, elibereaza-te si simte ca traiesti, caci cine cauta fericirea nu o va gasi, iar daca o va gasi nu o va trai decat pe jumatate!
OM

Malena

Tuesday February 20, 2007 - 11:44am

Human stupidity has no limits. Mix of envy, ignorance, jealousy, the resentment that you can't have what it can't possibly be yours, transforms in a monster that spreads its tentacles, ready for destruction. Always, what came out of the borders roused extreme acts. It's easier to judge than to understand, easier to criticize than tolerate. What is not like you or you don't know scares you , and fear (as a sign of weakness ) leads to violence when accumulates in the spirit of a pack. Human wickedness tries to destroy at any cost. ":Malena" stays behind all this as a proof of strength and love. 
*

Prostia umana nu are limite.Amalgam de invidie,ignoranta, gelozie, ciuda ca ceea ce doresti nu poate fi al tau , se transforma intr-un monstru care-si intinde tentaculele pregatit sa distruga.Dintotdeauna ceea ce a iesit din tipare a starnit reactii extreme, e mai usor sa hulesti decat sa intelegi, e mai usor sa critici decat sa tolerezi.Ce nu seamana sau nu se cunoaste sperie, iar teama (semn de slabiciune) duce la violenta atunci cand se acumuleaza in spirit de haita.Rautatea umana nu numai ca e ignoranta si intoleranta, dar cauta sa distruga, sa anihileze prin orice modalitate."Malena" ramane dincolo de toate astea, o dovada a rezistentei si iubirii.

OM

In sogno

Entry for October 20, 2006

AMEDEO MINGHI Album: MINGHI STUDIO COLLECTION (1999) IN SOGNO lyrics


Friday October 20, 2006 - 11:00pm

In sogno croce e delizia sei Tu dolce ed atroce Tu sei.. ti sognai.. In sogno non c'è nè un prima nè un poi. Subito è amore fra noi e svegliarsi fa male. E' un peccato un pianto non consolato. Io, mi legavo più a Te, croce affettuosa per me. Ti sognai, semplificando la vita. Chi è più contento di noi tutti addolciti così, ed i baci sembravano vivi.. ma Tu sparivi, ed anch'io.. E mi stringevo più a Te, non mi chiedevo se il sogno era il sogno di un sogno lontano.... E ti cercavo la mano. Tu, te ne andavi così, a fior di labbra, così. Era un sogno e non era la vita, e sei sparita così.. Io non ti ho detto rimani... Tu, non mi hai chiesto il perchè.. E mi stringevo più a Te. Mi preparavo così a lasciarti . Ma intanto ti amavo e ti tormentavo le mani. io, tormentato da Te, se amarti in sogno, è così è per sempre, ma perderti in sogno... perderti pure è per sempre.

De ce?

Tuesday August 29, 2006 - 07:28pm

Tot ce imi vine in minte este intrebarea "De ce?" restul sunt doar cuvinte care nu se spun, doar ganduri care ranesc, doar iluzii care nu vor sa mai fie.. pasari negre pe care le-am alungat si in locul lor a ramas cerul gol ca un imens semn de intrebare.Singuratatea e intotdeauna mai grea in doi.Orgoliul isi arata coltii..iar cuvintele isi ascut taisul.Vezi cum lucrurile iti scapa de sub control,o iau la goana, la vale,tot mai jos..E trist sa vezi cum totul sa farama, si mai trist e sa intelegi si sa te intrebi totusi "de ce?".......

OM

Decor

Tuesday March 14, 2006 - 06:03pm

Decor de iarna, solitar.Copacii goi plang sub zapada adormita.Oameni cu privirile sterse,moarte,ratacite, oameni imbulzindu-se in tramvai.Cati dintre ei stiu de ce,unde, spre ce..? Cati dintre ei mai sunt constienti de ei insisi? Cati dintre ei nu se pierd in patimi, rutini, teluri fara rost si chiar in privirea persoanei dorite?!Oare daca te cauti pe tine insuti in ceilalti nu te pierzi, iar daca incerci sa-i gasesti pe ceilalti in tine nu te minti? Minciuna...m-am intalnit azi cu ea, avea mai multe fetze, si de fiecare data o gaseam in ochii plecati, care nu aveau curaj de a-i privi pe ai mei...E un frig in Martie asta..un frig de-ti ingheata gandurile dar nu te opreste din mers.Chiar daca drumul e spre nicaieri..Cu gandurile amutite, ma pierd si eu in decor..decor de iarna in luna lui Marte..
OM

Cu brate de vara..

Wednesday March 22, 2006 - 11:43pm

Velvet sky. With no wrinkles, no shadows, a burned blue. Sky that is about to fall over me, hanging by miracle , like a curtain on the big scene of life. The air splits in strips of silk around my body , curling with feline movements , barely perceptible. Someone talks a few steps next to me about an accident. 2 trams crushed. I wait and I don't wait the driver to get on the bus. A boy threw himself  into the chair next to mine and a wave of sickly perfume hit me, too sweet..I'm trying to trick my senses not to feel it anymore, with no success. At the radio , an old romanian music, with bittersweet fragrance that makes me think about times long forgotten. A lot of lights dress the city, in many colors. A cat profile appears in the orange of a window, with its whiskers vibrating like violin strings..The car quickly and smoothly slips like in a dream. Once again , the fresh air outside that I greet with joy. It smells like summer, not like spring, but like summer with its black, dense foliage, whispering in the wind under the gentle moon light , with insects, rumors, snakes of shadows and light, wild vegetation, with arms of brenches, ground and perfume.This air throws me directly in the middle of those summers of bliss (it was hard to translate this from romanian, I think I didn't succeed in recreating the feeling ~)
* 
Cer de catifea.Catifea fara cute, fara umbre, de un albastru ars.Cer gata sa cada pe mine , agatat printr-un miracol, ca o cortina deasupra marii scene a vietii.Aerul se desparte in fasii de matase fina in jurul trupului meu,se unduieste cu miscari de felina, abia perceptibile.Cineva vorbeste la cativa pasi de mine despre un accident.S-au ciocnit doua tramvaie in vale.Astept si nu astept soferul sa urc in maxi.Un baiat se tranteste pe scaun langa mine cu un val de parfum gretos, prea dulce.Incerc sa-mi pacalesc simturile, sa nu-l mai simt, fara succes.La radio o muzica romaneasca, veche, cu miresme dulci-amarui ma duce cu gandul la vremuri ce nu mai sunt.Lumini multe imbraca orasul ,de felurite forme, culori...Un profil de pisica acopera miezul de portocala al unui geam.Mustatile ii vibreaza ca niste multiple corzi de vioara, parca i le si vad... :) Masina aluneca lent si rapid ca un vis.Din nou, aerul de afara pe care il intampin cu bucurie.Imi miroase a vara.Nu a primavara ci a vara cu frunzis des si negru ce freamata in soapte de vant sub mangaierea lunii, cu miresme, insecte, zvonuri, serpi de lumini si umbre, cu vegetatie salbatica si coapta, cu brate de crengi si pamant parfumat.Aerul asta ma arunca direct in miezul acelor veri de uitare de sine...
OM

chiar acum

Monday March 6, 2006 - 11:33pm
If I could embrace the mountains with my hands, if I could dress in the bark of  a tree, the leaves caressing my face, branches to grow from my finger nails and roots to deepen into the ground, a lake to grow around me and inside me, to lure the stars in it, at night, to catch them as a spider catches its preys. And in the autumn time, to fall of with each leaf that leaves, carried by the wind in a crazy dance over the hills, roads, lakes and woods. To rest tired on the shoulder of a statue, to look at the people that pass in a hurry, all the time different people, ..

unconsciously

I'd need nothing else ( Sepultura "Enforcamento")

*

de as putea cuprinde intr-o imbratishare muntii...de as putea sa ma imbrac cu coaja unui copac, frunzele sa-mi magaie chipul, crengi sa-mi creasca din unghii si radacini sa m-afund in pamant..un lac sa creasca in adancul meu, sa prind in el, sa ademenesc noaptea stelele...Sa le prind cum intr-o panza isi prinde paianjenul prada..Iar toamna sa ma desprind cu fiecare frunza, sa plutesc in aer dusa de vant , sa dansez un dans nebun peste campuri si drumuri ,lacuri si paduri..Sa ma asez ostenita pe umerii unei statui, sa privesc oamenii cum trec grabiti mereu altii...in nestire........nu mi-ar mai trebui nimic.(Sepultura- "Enforcamento")
OM

Poate cuvintele mele vor ajunge in final acolo unde trebuie..

Friday October 27, 2006 - 10:58pm

Dezamagire

Amore impossibile

Amore impossibile - Tiromancino

Rimani qui, scende la sera sopra di noi, si poserà

e aspetteremo così, la primavera solo se vuoi, ci troverà

Mi perdo dentro ai tuoi occhi che sorridono, ma ora so

E' amore impossibile quello che mi chiedi

sentire cio' che tu sola senti e vedere cio' che vedi

Chiudere la realtà, dentro la tua isola

ma non perdere la voglia di volare perchè

l'amore è amore impossibile

quando non riesce a inseguire è irraggiungibile

Senso di libertà, oltre le stelle e il cielo

che è nascosto sul fondo dell'anima

Rimani qui, non sei da sola se partirai, ti seguirò

e ce ne andremo così senza paura

tempo per noi, si troverà mi perdo,

dentro ai tuoi sogni che mi avvolgono, ma ora so

E' amore impossibile quello che mi chiedi...

sentire cio' che tu sola senti e vedere cio' che vedi

Chiudere la realtà dentro la tua isola ma

non perdere la voglia di volare perchè

l'amore è amore impossibile

quando non riesce a inseguire è irraggiungibile

Senso di libertà oltre le stelle e il cielo

che è nascosto sul fondo dell'anima

Chiudere la realtà, dentro la tua isola

ma non perdere la voglia di volare

perchè l'amore è amore impossibile

quando non riesce a inseguire è irraggiungibile

senso di libertà, oltre le stelle e il cielo

che è nascosto sul fondo dell'anima

che è nascosto sul fondo dell'anima

che è nascosto sul fondo dell'anima

che è nascosto sul fondo dell'anima

Ia-ma in brate

Sunday September 16, 2007 - 09:11pm

De data asta nu voi vorbi eu.. voi transcrie un articol al carui autor nu-l mai stiu, si nici unde l-am gasit, dar mi-a placut, asa ca l-am pastrat intr-un colt al jurnalului meu.Daca toti barbatii ar gandi sau ar vorbi despre femeie asa cum o face omul acesta.. dar hai totusi sa nu visam cu ochii deschisi .. lucruri imposibile.
"Ia-ma in brate
Oricat ai incerca sa o descrii, ea este ireala.Invapaindu-ti inima, ea te invata ca gesturile sunt literele.In preajma ei toate lucrurile au o stralucire aparte.Cu ea spui ca mergi dar de fapt plutesti.Asa de "ca tine" si totusi altfel.Ea cand mangaie , imblanzeste, celulele tale mor si se nasc. Daca-ti spune ca iubeste palpita si frunzele copacilor.Daca din greseala gandesti imaginea ei, somnul tau devine un dans pe carbuni aprinsi.
Ea, femeia, pe care n-o consideram egala noastra, dar care macar o data pe zi , ne este superioara, merita mai mult decat ne-am invatat sa-i oferim! O consideram egala noastra doar atunci cand avem de facut lucruri grele si succesul nu se profileaza.Si e aproape in totdeauna in planul secund cand triumful ne poarta pe brate.Uitati-va la ea si mirati-va! De unde are atatea idei de cum sa se imbrace? De ce ii plac atat de mult miresmele? De unde gratia? Ascultati-o si daca aveti puterea s-o recunoasteti, veti spune ca vorbeste cu aceleasi cuvinte o alta fiinta.Sexul ei psihologic e ceea ce ne descumpaneste.Uneori mai mult decat sexul ei anatomic si caracterele sexuale.Ea isi traieste realitatea biologica intr-un mod atat de natural si de simplu, spre deosebire de barbat, care daca nu asuda , sa fie bogat, realizat, nu are sens.EA pune accentul pe forta inimii.Asteapta tandrete si mangaiere, cuvinte care sa-i acopere/ descopere intimitatile.Dar cel mai mult ea vrea sa fie luata in brate.Pare greu de crezut, ca femeia, despre care in mii de ani s-a spus ca aduce barbatul la sapa de lemn, sa ceara doar atat.Totusi, in momentele de liniste si intimitate luatul in brate nu trebuie sa lipseasca.Ganditi-va ca ,spre deosebire de baieti, in procesul formarii viitoarei femei, fetitzele stau mai mult pe langa mame, si in mai toate situatiile traumatizante sunt luate in brate si mangaiate; la fel si in momentele de bucurie.Ceea ce la baieti, ca viitori barbati, trebuie sa recunoastem, e mai mult formal.Oricum, barbatul care isi iubeste cu adevarat femeia, o ia in brate nu numai cand vrea sa faca dragoste cu ea, ci si pentru ca, dupa ce a facut dragoste se simte implinit numai cu acea femeie.
"Ia-ma in brate" spus de femeia care se afla langa umarul tau este o invitatie discreta la a marturisi ca prin gestul acesta, ea reprezinta totul pentru tine.Barbatul care nu raspunde lui "ia-ma in brate" chiar cu luatul in brate intelege iubirea doar ca un act mecanic si e un animal singur."

Dimineata

Wednesday February 22, 2006 - 10:05am

o dimineata cu ceatza, cu dor, cu o durere de cap si cu o matza somnoroasa toata numai mustati :)

About the colours of my soul

Friday March 31, 2006 - 08:50am

Lacrimile mele sunt ca ploaia in miez fierbinte de vara ce duce cu sine tot praful si uzura acumulate, lasand sufletul curat in urma. Uneori, lacrimile mele sunt ca acele ploi de toamna tarzie, reci si monotone, ce erodeaza si obosesc materia. Iar alteori, lacrimile-mi sunt furtuna, impreunata cu forta si furie,ce striga si se revolta, zbuciuma si tresalta, pentru a se opri asa cum a inceput.
Dragostea mea..e ca dansul pufului de papadie ce se inalta tot mai sus la albastrul cerului, se lasa mangaiat de caldura soarelui intr-o dulce nepasare.Iubirea mea e ca focul, totala si distrugatoare, acaparatoare, consumand materia , transformand-o.Dragostea mea e ca vantul ce-mi mangaie obrazul pentru ca apoi sa se imprastie, sa fie pretutindeni, sa cuprinda lumea intreaga.Dragostea mea e ca parfumul florilor rare, odata simtit, nu-l mai poti uita, si il iei cu tine oriunde ai fi, cautandu-l in fiecare floare..Dragostea mea e ca alunecarea lenta a norilor la apus de soare, sfidand prin culorile vii sfarsitul unei zile.Dragostea mea e ca o barca in mijlocul marii, uneori se lasa purtata de vant, alteori se lupta cu valurile..
Libertatea mea..e ca un strigat ce se sparge in mii de fragmente..Libertatea mea sunt eu, dincolo de cuvinte si ganduri, e zborul unei randunici inchis in mine..
OM.

Both sides ,now

Both Sides, Now by Joni Mitchell

Rows and flows of angel hair
And ice cream castles in the air
And feather canyons everywhere
I've looked at clouds that way
But now they only block the sun
They rain and snow on everyone
So many things I would have done
But clouds got in my way
I've looked at clouds from both sides now
From up and down, and still somehow
It's cloud illusions
I recall I really don't know clouds at all
Moons and Junes and Ferris wheels
The dizzy dancing way you feel
As every fairy tale comes real
I've looked at love that way
But now it's just another show
You leave 'em laughing when you go
And if you care, don't let them know
Don't give yourself away
I've looked at love from both sides now
From give and take, and still somehow
It's love's illusions I recall I really don't know love at all
Tears and fears and feeling proud
To say "I love you" right out loud
Dreams and schemes and circus crowds
I've looked at life that way
But now old friends are acting strange
They shake their heads, they say
I've changed
Well something's lost, but something's gained
In living every day
I've looked at life from both sides now
From win and lose and still somehow
It's life's illusions I recall
I really don't know life at all
I've looked at life from both sides now
From up and down, and still somehow
It's life's illusions I recall
I really don't know life at all